Postări

Se afișează postări din noiembrie, 2021

Personalitatea duhovnicească a părintelui Serafim Popescu. Interviu cu IPS Serafim Joantă, Mitropolitul Ortodox Român al Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

Imagine
Parintele Serafim Popescu (1912-1990)         1. Pentru început aş aprecia foarte mult sa îmi spuneţi cum l-aţi cunoscut pe părintele Serafim Popescu şi ce a însemnat pentru Inalt Prea Sfinţia Voastră întâlnirea cu acest mare duhovnic al ortodoxiei româneşti.     Pe părintele Serafim Popescu de la mânăstirea Brâncoveanu l-am cunoscut de mic copil când împreună cu credincioşi din satul natal (Boholţ) mergeam de Sf. Marie Mare în pelerinaj pe jos (aprox. 30 km.) la mânăstirea Sâmbăta. Din vremea copilăriei şi până când am intrat la teologie la Sibiu (1970) am rămas doar cu o imagine idilică despre părintele Serafim. Părintele mă impresiona prin chipul lui frumos ca al unui înger, prin vorba lui blândă şi zâmbetul permanent de pe buze. Mi se părea că este o făptură cerească, mai mult decât omenească. Deşi în această vreme m-am spovedit de câteva ori la Sfinţia sa, nu realizam încă darul de mare duhovnic pe care-l avea. Numai după ce am început ...

Interview de Tudor Petcu avec le père Antoine Lambrechts sur le monastère Chevetogne

Imagine
  1. Histoire du Monastère. Comment il a été fondé ?             Notre monastère a été fondé à la fin de 1925 par un moine de l’Abbaye bénédictine du Mont-César (à Louvain), Dom [1] Lambert Beauduin [2] , pour être un lieu de prière et de rencontres pour l’unité des chrétiens. C’était l’époque de la première émigration russe en occident et le P. Lambert avait constaté que les catholiques étaient souvent très mal préparés pour accueillir et comprendre les orthodoxes. La seule bonne volonté et la charité ne suffisaient pas. Pour comprendre vraiment les orthodoxes, nous devons connaître leur liturgie, disait-il. Car la liturgie est le moment où le chrétien parle avec Dieu, où il exprime sa vraiment sa foi. Il ne suffit pas non plus d’étudier la liturgie dans des livres, il faut la pratiquer. Il voulait donc fonder un monastère où l’on ne prierait pas seulement dans le rite latin (comme dans tous les autres monastères béné...

La personnalité spirituelle du père Placide Deseille. Entretien de Tudor Petcu avec Jean-Claude Noyé

Imagine
 1.) Que représente à vos yeux la personalité orthodoxe du père Placide Deseille pour la spiritualité française contemporaine? Le Père Placide Deseille a sans doute beaucoup compté au plan théologique et spirituel quand il oeuvrait dans la collection des  Sources Chrétiennes // redécouverte des Pères de l'Eglise. L'aventure du monastère gréco-catholique qu'il a fondé ensuite a été importante pour beaucoup de personnes ouvertes à l'oecuménisme, en quête d'une  spiritualité (voire d'une mystique) plus ancrée dans la tradition indivise, plus "profonde", avec un intérêt marqué par exemple pour la prière de Jésus. Ensuite, quand il a rejoint l'orthodoxie, au terme de tout un parcours, les choses se sont crispées. Beaucoup de chrétiens engagés dans l'oeucuménisme, beaucoup de catholiques notamment car il était encore rattaché à cette Eglise, n'ont pas compris ou son geste, ou la manière dont il a été accompli (le deuxième baptême). Cet épisode a...

Africa: între suferință şi mister

Imagine
Lumea în care trăim reprezintă fără îndoială fascinația misterului şi a curiozității, un exercițiu neîntrerupt de înțelegere a realității. Toată istoria care s-a scris până acum, tristă şi glorioasă, obscură şi luminoasă, a lăsat în urmă o moştenire ce şi-a pus decisiv amprenta asupra constituirii triburilor, culturilor şi civilizațiilor umanității. O lume sfâşiată de tentația distrugerii şi a nimicirii dar binecuvântată de pasiunea enigmatică a cunoaşterii. În infinitul aparent şi iluzoriu al Pământului se înfățişează un continent care exprimă o gamă de realități şi sensuri existențiale, o voce a reconcilierii cu destinul crunt, o îmbrățişare perpetuă a tragediei şi o teologie a copilăriei. Toate acestea sunt câteva din caracteristicile de fond şi ontologice ale Africii, un continent atât de bogat în resurse naturale şi spirituale, dar atât de îngenuncheat în fața traumelor istoriei. Africa este un colț de lume care nu poate fi definit doar prin prisma potențialului narativ al cerce...