Trăieşte-ți clipa!

 Deviza „Trăiește-ți clipa!” mă duce cu gândul la filosofia hedonistă și principiul plăcerii, deoarece, deși nu promovează în totalitate același lucru, hedoniștii se pot baza pe acest principiu pentru a evita suferința. Deviza încurajează trăirea vieții din plin și împlinirea dorințelor de orice fel, apropiindu-se, astfel, de filosofia hedonistă. Din punct de vedere moral, deviza „Trăiește-ți clipa!” devine controversată și, ca orice intră sub semnul moralității, trebuie să se supună unor limite. Dorințele oamenilor pot degenera foarte ușor și dacă cineva își dorește să întreprindă o acțiune care încalcă drepturile sau libertatea altuia, atunci deviza este pusă sub semnul imoralitățiii. Spre exemplu, dacă un om își dorește să profite de viața sa scurtă și efemeră - așa cum promovează lozinca - iar dorința sa este aceea de asculta muzică cu un sonor puternic în fiecare dimineață la ora șase, acesta încalcă libertatea vecinilor săi și, deci, intră sub semnul imoralității. Astfel, deviza „Trăiește-ți clipa!” trebuie privită cu cenzura necesară sau măsurile de rigoare, limite care încalcă însuși principiul. Din punctul meu de vedere, această deviză nu poate coexista cu moralitatea decât în situațiile în care unul dintre principii cedează - lucru care ar însemna încălcarea lor.


Autor: Maria Ghiță

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

El camino hacia la ortodoxia. Entrevista de Tudor Petcu con Padre Rafail Dario Padilla

Imagine
1.) Antes que nada, me gustaría que hable un poco sobre usted y sobre su conversión a la Ortodoxia, para que nuestros lectores descubran su personalidad.  2.) ¿Cuál es el cambio más importante en su vida desde que se volvise ortodoxo?   3.) ¿Cree que la Iglesia Ortodoxa podría considerarse un tipo de hospital para las almas heridas?   4.) Por favor describa en pocas palabras cómo es la vida ortodoxa en Columbia.   5.) ¿Cree que la ortodoxia columbiana podría florecer en el futuro y, de ser así, cómo?   6.) Dado que ere un convertido a la Ortodoxia, ¿cómo puede la Ortodoxia en su opinión convertirse en una forma de vida? No menos importante, ¿cuál sería su testimonio para los individuos heteorodoxos que intentan explorar más el horizonte ortodoxo?   7.) ¿Cuál sería su principal argumento para decir que toda la verdad solo se puede encontrar en la Iglesia Ortodoxa?   8.) En su opinión, ¿qué pensadores o representantes ortodo...
Citiți mai multe

Some reflections on the war in Ukraine. An interview with Tudor Petcu by Nanuka Tchkuaseli

Imagine
1. What does Romania think about this war? Romania is a NATO member, so our country could never accept such a war. As a matter of fact, Romanian politics are trying to help Ukraine in different ways possible, considering that this war shouldn't ever took place. The presidential declarations are always focused on the necessity of peace and of finding a solutions in order to stop this war as soon as possible. Of course, Romania can't do big deal because Ukraine isn't a state member of NATO, nor of EU, but at least, shows empathy and friendship in these terrible times in which Ukrainians are living. 2. You are neighbors, what is the situation in Romania now. How does the government react ?  Romanians are hosting now a lot of refugees coming from Ukraine, as it is normal and our country will still offer all kinds of help as long as it will be necessary. We understand very well the situation, the Governement tells always us to be careful but not to be afraid. And, yes, we ...
Citiți mai multe

Entrevista de Tudor Petcu con el Padre Viictor Garcìa (Sevilla) sobre la su convercíon a la fe ortodoxa

Imagine
PRIMEROS AÑOS Mi búsqueda espiritual comienza desde pequeño. Como la gran mayoría de los españoles, fui bautizado en la Iglesia católica romana en la ciudad donde nací, una pequeña ciudad de interior llamada Jaén (España). Durante mi infancia, fui educado en una familia donde primaba el amor dentro de la familia y donde en mayor o menor grado, Dios se hacía presente tanto en mi padre como en mi madre. La educación que recibí siendo niño se realizó en un colegio religioso igualmente católico romano, dentro de la corriente salesiana en la ciudad de Sevilla, ciudad en la que prácticamente he vivido toda la vida. Quizás influenciado tanto por el propio colegio, como por mi propia familia, durante mi educación primeriza y durante algunos años, participaba de forma más o menos continua en la iglesia durante los domingos como “monaguillo” en lo que se llamaba por aquel entonces la “Misa de los niños”. Es en esta época, cuando recuerdo que durante una misa, puedo considerar que Dios me habló y...
Citiți mai multe